Friday, January 22, 2010
Saturday, December 13, 2008
Friday, December 12, 2008
Ce lume nebuna
Simt nevoia sa ma justific in fata voastra pentru mizeria la care ati asistat ieri, fara voia voastra. Chiar si fara voia mea as putea spune. Scriu asta pentru voi, prietenele mele dragi pentru nu as vrea sa ramaneti cu impresii gresite despre niste lucruri pe care cu siguranta nu le-ati inteles. Ca nici nu ati fi avut ce si cum. Viata bate cateodata filmul si uite ca am primit ieri confirmarea. N-as fi vrut sa-mi muradesc blogul cu asa ceva dar s-a ajuns mult prea departe si consider ca e cazul sa lamuresc lucrurile.
Nici nu stiu de unde a pornit practic totul, dar probabil ca radacinile scandalului iscat sunt undeva, in urma cu vreo 10 ani. O sa intelegeti de ce.
Totul a inceput ieri, de la o postare indrazneatza a Marei si de la un sondaj de opinie pe care ea l-a facut cu privire la frecventa cu care proaspetii parinti pot sau nu face amor in casa din cauza copiilor. Am ras, m-am amuzat si-am raspuns intr-un mod ironic (ca asa-mi este firea). Toate mesajele celorlalte mame, in proportie de 99% semanau cu cel pe care l-am scris eu, dar ma rog, asta e alta socoteala. Ulterior am observat ca postase si-un sondaj, cu privire la acelasi subiect "picant", care sondaj arata exact opusul celor scrise de cititoarele ei. M-am amuzat din nou si am mai scris, tot for fun, mesajul urmator: "Auzi, ia sa vina ala care-o face zilnic, sa dea aici cu subsemnatul sa-l stim si noi! Ce pana mea, suntem copii? Cred ca si Terente sa fii sau priapic si tot n-o poti face zilnic. Nici in primele zile ale unui amor nebun n-o faci asa des, daramite cu plozi in casa. Ma lasati?" Apoi ne-am hahait, eu si Mara, pe mess de data asta, si-am ajuns la concluzia ca or fi partenerii nostri care voteaza acolo ca sa contabalanseze povestea.
A sarit ca arsa o duduie, altfel simpatica mie pana in momentul respectiv, care bineinteles ca n-a priceput sarcasmul meu si pana la urma autoironia din mesajul cu pricina si mi-a explicat ca daca eu nu ma incadrez printre cei care fac amor nebun zilnic, eventual de mai multe ori, nu inseamna ca nici altii n-o fac. Sau n-o faceau. Perfect de acord mi-am zis dar sondajul era totusi in totala neconcordanta cu mesajele scrise. Am facut doar haz de necaz si am incercat sa-i provoc pe cei atat de activi sa scrie.
In apararea doamnei mai sus amintite a sarit o alta "doamna", o cunostintza mai veche de-a mea dar care nu s-a limitat la a-mi spune si ea ca n-am dreptate ci a incercat, chiar daca n-o recunoaste, desi eram singura care ar fi putut fi vizata in momentele alea de o asemenea afirmatie, ca ele aveau masculi mai tineri langa ele in momentele de amor nebun si ca asta poate fi o explicatie pentru frecventa ametitoare cu care se satisfaceau reciproc, ele si partenerii lor de viata. M-am uitat repede printre comentarii si stiindu-le pe cele care scriau de regula pe-acolo, si cunoscandu-le in mare parte viata, atat cat si-o exhiba fiecare pe blogul personal, am inteles imediat ca mesajul era menit sa ma loveasca sub centura direct pe mine. Foarte politicos am incercat sa-i explic ca sotul meu n-are 80 de ani iar cand l-am cunoscut era un barbat de 39, deci nu are nici o legatura sula si cu prefectura sau varsta si cu performantele. De aici s-a pornit o intreaga avalansa de jigniri, care mai de care mai spumoase. La adresa mea of course. Mara a intervenit si-a oprit acest bulgare, drept pt care persoana in cauza ne-a invitat sa continuam la ea pe blog, chestie care mi s-a parut fair play. Ca doar nu avea sens sa-i murdarim Marei frumusetze de blog cu prostiile noastre. Ceea ce am si facut, raspunzand acolo la un post al ei in care eram invitate sa postam poze "sexy" cu noi, asta insemnand, dupa ce aveam sa inteleg ulterior: poze cu noi goale pusca eventual, daca nu, macar cu tzatzele la vedere, cu botul "impanat" de ruj, neaparat roshu, cu pantofi cu toc de la 10 cm in sus (dupa cum era afisat propriul exemplu). Iarasi am incercat, intr-un mod la fel de politicos, sa-i explic duduii ca pentru fiecare om acest cuvant "sexy" are conotatii diferite si ca pt mine de ex nu inseamna ca daca mi-am dat cu ruj pe buze, mi-am etalat tzatzele in public, m-am cocotzat pe un pantof cu toc sau mi-am acoperit fatza cu fond de ten inseamna neaparat si ca sunt si sexy. Parerea mea! Care a deranjat din nou!
Nu m-am fardat niciodata, asta neinsemnand ca nu stiu si eu ce-i aia un coafor, cosmetica, pensat etc. Nu inseamna ca stau imbracata in trening toata ziua dar nici n-o sa ma duc in parc, cu copiii la nisip, cocotzata pe pantofi de lac cu toc de 15. Nici nu stiu sa merg pe pantofi cu toc. Nashpa nu? Halal femeie! Sa-mi fie rushine, de 1000 de ori rushine!
Ca sa las modestia la o parte, va aduc aminte reactiile pe care le-am starnit cand am postat ultimele poze cu mine si copiii mei. Sunt naturala si asta nu ma face nici sleampata si nici neingrijita. Ma duc si eu saptamanal la coafor atunci cand pot, la cosmetica atunci cand e cazul, imi fac si eu pedichiura, ma pensez and stuff. Nu-mi stric insa tenul cu farduri pentru ca n-am nevoie. Nu-mi pun botox in buze pt ca n-am nevoie. Nu imi fac implanturi pt ca n-am nevoie. Nu-mi pun peruci pt ca n-am nevoie. Am tot ce-mi trebuie si-n plus de asta naturaletzea. Nu o sa arat niciodata ca o centurista sau ca o femeie ieftina iesita la produs. Si asta ma face fermecatoare si fascinanta pentru barbatii care apreciaza asa ceva. Aia care umbla dupa parashute boite si cosmetizate nu sunt pe gustul meu oricum. La bratzul meu sta un om care ma apreciaza asa cum sunt, pe care-l dezgusta tzatzele expuse in vazul tuturor, buzele lucioase si umflate de botox si fustele de-o palma care lasa p .... la vederea tuturor. Cat despre cine intoarce capul pe strada dupa mine e nesemnificativ, evident.
Ma rog, lucrurile nu s-au oprit aici, au urmat iar jigniri la adresa mea, a insistat sa-i aduc dovada ca pot fi "sexy" de parca eu vorbisem in punga pana atunci. Am simtzit nevoia sa-i aduc aminte onoratei doamne ca singurele poze "sexy" (daca le poti numi asa) cu mine au fost facute, cu ani in urma, culmea, chiar de ea. Pe vremea cand eram tinere, ea era studenta la foto si ne-am pozat pe malul marii, in lanul de grau sau de porumb sau ce dumnezeu era ca nu-mi mai aduc aminte. O sa le caut si-o sa le postez pentru posteritate. Pentru mine atunci pareau foarte sexy dar bineinteles ca nu se incadreaza in categoria dorita de ea.
Iar au urmat un soi de bombardamente puerile la adresa mea si totul a culminat (cand mi-a fost sters unul dintre mesajele in care-i explicam ca se inflameaza de pomana, ca nu inteleg ce are de fapt de impartzit cu mine si o intrebam de ce urmareste fiecare ocazie sa mi-o "traga" in modul cel mai josnic cu putinta. Fie ca e pe blogul ei, fie ca e pe al altora) cu reproshul de a-i fi hartzuit fratele oameni buni, de a-i fi hartzuit cumnata pe care fratele ei o iubeste (no doubt!), ca scriu pe blogul ei si-al familiei ei doar, doar le stric alora mariajul ... wtf ... cate si mai cate. In momentul ala am realizat ca undeva un motoras nu functioneaza cum trebuie si ca saraca trebuie lasata in zeama ei.
Cu fratele in cauza am avut eu in tineretile mele o relatie, right. Ceva serios zic eu acum, de aproape 3 ani. A fost insa si a trecut. El este acum om insurat, la casa lui, eu sunt femeie maritata, la casa mea. Ce are el de-a face intr-o discutie despre frecventa cu care facem noi amor in zilele noastre si cu a fi sexy sau nu, chiar nu pricep. E o problema care ma depaseste total. Poate vedeti voi vreo legatura ca pe mine nu ma duce capul.
Pe doamna in cauza o cunosc deci de-atunci. Poveste de acum 10 ani dumnezeule.
Dupa ce mi-am facut blog si am dat de urma ei, recunosc ca m-am bucurat sa vad ca e mamica, ca sora lor e si ea la randul ei mamica, ca au copii absolut adorabili, ca scriu frumos si atunci mi-am permis de-a lungul timpului sa comentez si eu, ca oricare alt cititor, pe blogurile lor. Nici una dintre ele nu mi-a dat macar sa inteleg ca le-as deranja, ba chiar din contra. Imi scriau si ele mie, imi raspundeau etc. M-as fi retras fara suparare din toata povestea asta ordinara daca as fi stiut ca le calc, prin prezenta mea virtuala acolo, pe batatura.
Ulterior am gasit si blogul tatalui lor si al matusii. Oameni pe care-i cunosc. I-am citit si probabil ca-i voi mai citi si-n continuare pentru ca imi place ce si cum scriu, chiar daca acum simt cu totii nevoia sa-si apere fiica, nepoata, sora etc. Insa singurele carora mi-am permis sa le scriu au fost intotdeauna doar ele doua. Pe celelalte le-am citit fara sa fac cunoscut acest lucru, n-am comentat in viata mea un cuvant acolo pentru ca nu-si avea rostul, am savurat atunci cand a fost cazul tot felul de povesti.
De unde si pana unde atunci acuzele care mi se aduc?
Fratele cu pricina imi suna si acum sora cu fiecare ocazie pentru a-i ura diverse. A fost chiar invitata la nunta lui. Iar ea e maritata si asteapta un copil acum.
Sa inteleg ca si ea ar trebui sa se simta hartzuita sau poate ca eu ar trebui sa ma simt asa pentru ca el inca mai pastreaza legatura cu ea?
Oameni buni, el n-a comentat niciodata nimic, nevasta-sa nici atat, a sarit in schimb sor-sa, fara nici o lagtura cu ei, sa faca prapad pe bloguri si sa faca publice niste chestii pe care nici eu si cu siguranta nici Sebi sau nevasta-sa nu le-ar fi vrut probabil in gura bloggerilor. Asa ca dragii mei, multumiti-i lui Lumi!
Nici nu stiu de unde a pornit practic totul, dar probabil ca radacinile scandalului iscat sunt undeva, in urma cu vreo 10 ani. O sa intelegeti de ce.
Totul a inceput ieri, de la o postare indrazneatza a Marei si de la un sondaj de opinie pe care ea l-a facut cu privire la frecventa cu care proaspetii parinti pot sau nu face amor in casa din cauza copiilor. Am ras, m-am amuzat si-am raspuns intr-un mod ironic (ca asa-mi este firea). Toate mesajele celorlalte mame, in proportie de 99% semanau cu cel pe care l-am scris eu, dar ma rog, asta e alta socoteala. Ulterior am observat ca postase si-un sondaj, cu privire la acelasi subiect "picant", care sondaj arata exact opusul celor scrise de cititoarele ei. M-am amuzat din nou si am mai scris, tot for fun, mesajul urmator: "Auzi, ia sa vina ala care-o face zilnic, sa dea aici cu subsemnatul sa-l stim si noi! Ce pana mea, suntem copii? Cred ca si Terente sa fii sau priapic si tot n-o poti face zilnic. Nici in primele zile ale unui amor nebun n-o faci asa des, daramite cu plozi in casa. Ma lasati?" Apoi ne-am hahait, eu si Mara, pe mess de data asta, si-am ajuns la concluzia ca or fi partenerii nostri care voteaza acolo ca sa contabalanseze povestea.
A sarit ca arsa o duduie, altfel simpatica mie pana in momentul respectiv, care bineinteles ca n-a priceput sarcasmul meu si pana la urma autoironia din mesajul cu pricina si mi-a explicat ca daca eu nu ma incadrez printre cei care fac amor nebun zilnic, eventual de mai multe ori, nu inseamna ca nici altii n-o fac. Sau n-o faceau. Perfect de acord mi-am zis dar sondajul era totusi in totala neconcordanta cu mesajele scrise. Am facut doar haz de necaz si am incercat sa-i provoc pe cei atat de activi sa scrie.
In apararea doamnei mai sus amintite a sarit o alta "doamna", o cunostintza mai veche de-a mea dar care nu s-a limitat la a-mi spune si ea ca n-am dreptate ci a incercat, chiar daca n-o recunoaste, desi eram singura care ar fi putut fi vizata in momentele alea de o asemenea afirmatie, ca ele aveau masculi mai tineri langa ele in momentele de amor nebun si ca asta poate fi o explicatie pentru frecventa ametitoare cu care se satisfaceau reciproc, ele si partenerii lor de viata. M-am uitat repede printre comentarii si stiindu-le pe cele care scriau de regula pe-acolo, si cunoscandu-le in mare parte viata, atat cat si-o exhiba fiecare pe blogul personal, am inteles imediat ca mesajul era menit sa ma loveasca sub centura direct pe mine. Foarte politicos am incercat sa-i explic ca sotul meu n-are 80 de ani iar cand l-am cunoscut era un barbat de 39, deci nu are nici o legatura sula si cu prefectura sau varsta si cu performantele. De aici s-a pornit o intreaga avalansa de jigniri, care mai de care mai spumoase. La adresa mea of course. Mara a intervenit si-a oprit acest bulgare, drept pt care persoana in cauza ne-a invitat sa continuam la ea pe blog, chestie care mi s-a parut fair play. Ca doar nu avea sens sa-i murdarim Marei frumusetze de blog cu prostiile noastre. Ceea ce am si facut, raspunzand acolo la un post al ei in care eram invitate sa postam poze "sexy" cu noi, asta insemnand, dupa ce aveam sa inteleg ulterior: poze cu noi goale pusca eventual, daca nu, macar cu tzatzele la vedere, cu botul "impanat" de ruj, neaparat roshu, cu pantofi cu toc de la 10 cm in sus (dupa cum era afisat propriul exemplu). Iarasi am incercat, intr-un mod la fel de politicos, sa-i explic duduii ca pentru fiecare om acest cuvant "sexy" are conotatii diferite si ca pt mine de ex nu inseamna ca daca mi-am dat cu ruj pe buze, mi-am etalat tzatzele in public, m-am cocotzat pe un pantof cu toc sau mi-am acoperit fatza cu fond de ten inseamna neaparat si ca sunt si sexy. Parerea mea! Care a deranjat din nou!
Nu m-am fardat niciodata, asta neinsemnand ca nu stiu si eu ce-i aia un coafor, cosmetica, pensat etc. Nu inseamna ca stau imbracata in trening toata ziua dar nici n-o sa ma duc in parc, cu copiii la nisip, cocotzata pe pantofi de lac cu toc de 15. Nici nu stiu sa merg pe pantofi cu toc. Nashpa nu? Halal femeie! Sa-mi fie rushine, de 1000 de ori rushine!
Ca sa las modestia la o parte, va aduc aminte reactiile pe care le-am starnit cand am postat ultimele poze cu mine si copiii mei. Sunt naturala si asta nu ma face nici sleampata si nici neingrijita. Ma duc si eu saptamanal la coafor atunci cand pot, la cosmetica atunci cand e cazul, imi fac si eu pedichiura, ma pensez and stuff. Nu-mi stric insa tenul cu farduri pentru ca n-am nevoie. Nu-mi pun botox in buze pt ca n-am nevoie. Nu imi fac implanturi pt ca n-am nevoie. Nu-mi pun peruci pt ca n-am nevoie. Am tot ce-mi trebuie si-n plus de asta naturaletzea. Nu o sa arat niciodata ca o centurista sau ca o femeie ieftina iesita la produs. Si asta ma face fermecatoare si fascinanta pentru barbatii care apreciaza asa ceva. Aia care umbla dupa parashute boite si cosmetizate nu sunt pe gustul meu oricum. La bratzul meu sta un om care ma apreciaza asa cum sunt, pe care-l dezgusta tzatzele expuse in vazul tuturor, buzele lucioase si umflate de botox si fustele de-o palma care lasa p .... la vederea tuturor. Cat despre cine intoarce capul pe strada dupa mine e nesemnificativ, evident.
Ma rog, lucrurile nu s-au oprit aici, au urmat iar jigniri la adresa mea, a insistat sa-i aduc dovada ca pot fi "sexy" de parca eu vorbisem in punga pana atunci. Am simtzit nevoia sa-i aduc aminte onoratei doamne ca singurele poze "sexy" (daca le poti numi asa) cu mine au fost facute, cu ani in urma, culmea, chiar de ea. Pe vremea cand eram tinere, ea era studenta la foto si ne-am pozat pe malul marii, in lanul de grau sau de porumb sau ce dumnezeu era ca nu-mi mai aduc aminte. O sa le caut si-o sa le postez pentru posteritate. Pentru mine atunci pareau foarte sexy dar bineinteles ca nu se incadreaza in categoria dorita de ea.
Iar au urmat un soi de bombardamente puerile la adresa mea si totul a culminat (cand mi-a fost sters unul dintre mesajele in care-i explicam ca se inflameaza de pomana, ca nu inteleg ce are de fapt de impartzit cu mine si o intrebam de ce urmareste fiecare ocazie sa mi-o "traga" in modul cel mai josnic cu putinta. Fie ca e pe blogul ei, fie ca e pe al altora) cu reproshul de a-i fi hartzuit fratele oameni buni, de a-i fi hartzuit cumnata pe care fratele ei o iubeste (no doubt!), ca scriu pe blogul ei si-al familiei ei doar, doar le stric alora mariajul ... wtf ... cate si mai cate. In momentul ala am realizat ca undeva un motoras nu functioneaza cum trebuie si ca saraca trebuie lasata in zeama ei.
Cu fratele in cauza am avut eu in tineretile mele o relatie, right. Ceva serios zic eu acum, de aproape 3 ani. A fost insa si a trecut. El este acum om insurat, la casa lui, eu sunt femeie maritata, la casa mea. Ce are el de-a face intr-o discutie despre frecventa cu care facem noi amor in zilele noastre si cu a fi sexy sau nu, chiar nu pricep. E o problema care ma depaseste total. Poate vedeti voi vreo legatura ca pe mine nu ma duce capul.
Pe doamna in cauza o cunosc deci de-atunci. Poveste de acum 10 ani dumnezeule.
Dupa ce mi-am facut blog si am dat de urma ei, recunosc ca m-am bucurat sa vad ca e mamica, ca sora lor e si ea la randul ei mamica, ca au copii absolut adorabili, ca scriu frumos si atunci mi-am permis de-a lungul timpului sa comentez si eu, ca oricare alt cititor, pe blogurile lor. Nici una dintre ele nu mi-a dat macar sa inteleg ca le-as deranja, ba chiar din contra. Imi scriau si ele mie, imi raspundeau etc. M-as fi retras fara suparare din toata povestea asta ordinara daca as fi stiut ca le calc, prin prezenta mea virtuala acolo, pe batatura.
Ulterior am gasit si blogul tatalui lor si al matusii. Oameni pe care-i cunosc. I-am citit si probabil ca-i voi mai citi si-n continuare pentru ca imi place ce si cum scriu, chiar daca acum simt cu totii nevoia sa-si apere fiica, nepoata, sora etc. Insa singurele carora mi-am permis sa le scriu au fost intotdeauna doar ele doua. Pe celelalte le-am citit fara sa fac cunoscut acest lucru, n-am comentat in viata mea un cuvant acolo pentru ca nu-si avea rostul, am savurat atunci cand a fost cazul tot felul de povesti.
De unde si pana unde atunci acuzele care mi se aduc?
Fratele cu pricina imi suna si acum sora cu fiecare ocazie pentru a-i ura diverse. A fost chiar invitata la nunta lui. Iar ea e maritata si asteapta un copil acum.
Sa inteleg ca si ea ar trebui sa se simta hartzuita sau poate ca eu ar trebui sa ma simt asa pentru ca el inca mai pastreaza legatura cu ea?
Oameni buni, el n-a comentat niciodata nimic, nevasta-sa nici atat, a sarit in schimb sor-sa, fara nici o lagtura cu ei, sa faca prapad pe bloguri si sa faca publice niste chestii pe care nici eu si cu siguranta nici Sebi sau nevasta-sa nu le-ar fi vrut probabil in gura bloggerilor. Asa ca dragii mei, multumiti-i lui Lumi!
Duios - l-am primit pe mail si mi-a placut
Manutele mele sunt mici, de aceea nu te astepta la perfectiune cand fac patul, cand pictez sau cand arunc mingea. Treaba pe care am facut-o eu, te rog sa nu o faci inca odata. Voi simti ca nu am facut fata asteptarilor tale. Incearca sa iei partea buna din tot ceea ce fac; bucura-te ca m-am chinuit sa ma inchei singur la bluzita, chiar daca m-am incheiat gresit, fii mandru ca m-am chinuit sa ma leg singur la pantofiori, chiar daca n-a iesit decat un nod.
Piciorusele mele sunt inca mici, te rog frumos nu face pasii mari, ca sa pot tine si eu pasul cu tine. Nu uita ca sunt la inceput de drum. Ai rabdare cu mine. Voi invata totul, dar treptat, treptat. Nu ma grabi, nu ma condamna si nu te necaji pe mine! Lumea asta are atatea mistere pentru mine iar tu trebuie sa-mi fii invatator pe drumul vietii.
Ochii mei sunt inca mici, nu au vazut lumea asa cum ai vazut-o tu. Te rog, lasa-ma sa aflu totul, fara sa ma pedepsesti pentru curiozitatea mea. Si nu ma limita inutil! Nu te enerva cand intreb prea mult, prea des si cateodata acelasi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu si nici nu am pe altcineva in afara de tine sa intreb. Fa-ti, te rog, timp si pentru mine, explicandu-mi ce stii despre lumea aceasta frumoasa si fa asta bucuros si plin de dragoste. Nu te teme sa-mi fixezi limite si reguli. Sigur le voi respecta daca esti consecvent in aplicarea lor. Insa daca astazi spui una si maine alta, sigur voi deveni confuz si nu voi mai sti ce este interzis si ce nu.
Nu ma compara mereu cu fratii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic si niciodata nu voi fi la fel ca altii. Sigur am si eu ceva special, fa-ti doar putin timp si vei vedea si partile mele bune. Eu nu voi fi prea multa vreme copil, lasa-ma sa-mi traiesc copilaria si sa ma bucur de ea. Nu imi incarca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru varsta mea. Acum lasa-ma doar sa ma joc.
Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt foarte gingase. Nu ma face mai mic decat sunt! Fii intelegator la greselile mele si stangaciile pe care le fac mereu. Daca ma critici constant voi deveni stingher si lipsit de incredere in fortele proprii. Gandeste-te: poti sa-mi critici faptele fara sa ma critici ca persoana! Respecta-mi drepturile de copil si demnitatea. Nu ma umili si nici nu folosi violenta verbala sau fizica cu mine. Din asta voi invata numai sa ma ascund de tine, sa mint si sa-mi fie frica. La un comportament pozitiv voi raspunde intotdeauna pozitiv, deci incearca sa fii bland, iubitor si intelegator. Pastreaza-mi sufletul curat!
Nu ma lasa sa vad si sa invat lucruri rele. Tu esti modelul meu. Nu ma minti, caci o sa cred ca minciuna este singura cale in viata; nu folosi forta, caci o sa cred ca forta este ceva normal in relatiile cu ceilalti; nu ma critica, caci astfel voi invata sa condamn; nu ma respinge, caci voi crede ca nu ma doresti si as incepe sa te urasc pentru asta. Ajuta-ma sa invat valorile morale: adevarul, cinstea, increderea, bunatatea, iubirea.
Tu stii ca eu vin de la Dumnezeu si tot ce vine de la El nu are cum sa fie "bun de nimic". Nu ma face sa ma simt vinovat pentru ceea ce sunt si pentru ca nu sunt asa cum ai visat. Eu sunt copilul tau si tu esti parintele meu. Asa ne-a dat Dumnezeu unul altuia. Accepta-ma si iubeste-ma asa cum sunt!
Piciorusele mele sunt inca mici, te rog frumos nu face pasii mari, ca sa pot tine si eu pasul cu tine. Nu uita ca sunt la inceput de drum. Ai rabdare cu mine. Voi invata totul, dar treptat, treptat. Nu ma grabi, nu ma condamna si nu te necaji pe mine! Lumea asta are atatea mistere pentru mine iar tu trebuie sa-mi fii invatator pe drumul vietii.
Ochii mei sunt inca mici, nu au vazut lumea asa cum ai vazut-o tu. Te rog, lasa-ma sa aflu totul, fara sa ma pedepsesti pentru curiozitatea mea. Si nu ma limita inutil! Nu te enerva cand intreb prea mult, prea des si cateodata acelasi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu si nici nu am pe altcineva in afara de tine sa intreb. Fa-ti, te rog, timp si pentru mine, explicandu-mi ce stii despre lumea aceasta frumoasa si fa asta bucuros si plin de dragoste. Nu te teme sa-mi fixezi limite si reguli. Sigur le voi respecta daca esti consecvent in aplicarea lor. Insa daca astazi spui una si maine alta, sigur voi deveni confuz si nu voi mai sti ce este interzis si ce nu.
Nu ma compara mereu cu fratii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic si niciodata nu voi fi la fel ca altii. Sigur am si eu ceva special, fa-ti doar putin timp si vei vedea si partile mele bune. Eu nu voi fi prea multa vreme copil, lasa-ma sa-mi traiesc copilaria si sa ma bucur de ea. Nu imi incarca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru varsta mea. Acum lasa-ma doar sa ma joc.
Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt foarte gingase. Nu ma face mai mic decat sunt! Fii intelegator la greselile mele si stangaciile pe care le fac mereu. Daca ma critici constant voi deveni stingher si lipsit de incredere in fortele proprii. Gandeste-te: poti sa-mi critici faptele fara sa ma critici ca persoana! Respecta-mi drepturile de copil si demnitatea. Nu ma umili si nici nu folosi violenta verbala sau fizica cu mine. Din asta voi invata numai sa ma ascund de tine, sa mint si sa-mi fie frica. La un comportament pozitiv voi raspunde intotdeauna pozitiv, deci incearca sa fii bland, iubitor si intelegator. Pastreaza-mi sufletul curat!
Nu ma lasa sa vad si sa invat lucruri rele. Tu esti modelul meu. Nu ma minti, caci o sa cred ca minciuna este singura cale in viata; nu folosi forta, caci o sa cred ca forta este ceva normal in relatiile cu ceilalti; nu ma critica, caci astfel voi invata sa condamn; nu ma respinge, caci voi crede ca nu ma doresti si as incepe sa te urasc pentru asta. Ajuta-ma sa invat valorile morale: adevarul, cinstea, increderea, bunatatea, iubirea.
Tu stii ca eu vin de la Dumnezeu si tot ce vine de la El nu are cum sa fie "bun de nimic". Nu ma face sa ma simt vinovat pentru ceea ce sunt si pentru ca nu sunt asa cum ai visat. Eu sunt copilul tau si tu esti parintele meu. Asa ne-a dat Dumnezeu unul altuia. Accepta-ma si iubeste-ma asa cum sunt!
5 luni!
A mai trecut o luna! Si tot ca vantul si ca gandul ... 
Philip a implinit astazi 5 luni si de astazi avem verde la statul, cu masura, in fund! Mamaaaaa, ce fericire! Ce victorie! Ca de cand astepta saracul. Se tot chinuie sa se ridice de nici nu mai stiu cand si acum, in sfarsit, are voie s-o faca. E chiar indicat sa-l ajutam, sa-l indemnam, sa-l incurajam.
La multi ani ingerasul lui mami! Sa fii sanatos, atat iti urez! Restul vine de la sine!
Subscribe to:
Posts (Atom)